Prezentare generală
toată lumea are îngrijorări deranjante din când în când. Grijile care consumă o persoană se numesc obsesii. Obsesiile sunt gânduri neinvitate sau intruzive, îndemnuri sau imagini care apar în minte din nou și din nou. Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă (toc) știu de obicei că obsesiile lor sunt creații ale propriilor minți, dar nu pot controla, ignora sau scăpa de ele.
adesea persoanele cu toc vor încerca să-și reducă sau să-și suprime obsesiile acționând anumite ritualuri. Mulți oameni au ritualuri sau moduri specifice de a face lucrurile. Cu toate acestea, pentru persoanele cu toc, ritualurile pot deveni „blocate” și pot dura ore întregi. Când sunt duși la această extremă, ritualurile sunt numite „compulsii”.”
când obsesiile și compulsiile scapă de sub control, se numește tulburare obsesiv-compulsivă.
TOC este o tulburare de anxietate care afectează aproximativ un adult din 40. Toc există în întreaga lume și afectează bărbații și femeile la o rată egală. Toc începe de obicei treptat. Aproximativ două treimi dintre persoanele cu toc dezvoltă tulburarea în adolescență sau la vârsta adultă timpurie.
semne & simptome
principalele simptome ale TOC sunt obsesii sau compulsii recurente care interferează cu viața unei persoane. Simptomele:
- consumă mult timp (de exemplu, durează mai mult de o oră pe zi) sau
- cauzează stres sau afectare semnificativă clinic în domenii sociale, profesionale sau în alte domenii importante de funcționare (Asociația Americană de Psihiatrie, PP.235-237).
obsesiile comune includ:
- teama de contaminare (teama de murdărie, germeni, fluide corporale sau boli)
- îndoieli repetate (de ex., dacă aragazul este oprit)
- concentrați-vă pe exactitate și ordine
- preocuparea cu imagini și gânduri religioase sau teama de a avea gânduri blasfemice
- teama de a se răni pe sine sau pe alții
- teama de a scoate obscenități în public
- gânduri, imagini sau îndemnuri sexuale interzise sau nedorite.
compulsiile comune includ:
- curățarea / spălarea (de exemplu, spălarea prea frecventă a mâinilor, curățarea obiectelor de uz casnic sau a altor obiecte)
- verificarea (de ex., verificarea repetată a documentelor pentru greșeli)
- ordonarea/aranjarea (de exemplu, asigurarea faptului că obiectele sunt într-o anumită ordine)
- tezaurizare (Colectarea obiectelor aparent inutile, cum ar fi hârtie, reviste, prosoape, sticle sau bucăți de gunoi)
- ritualuri mentale, cum ar fi rugăciunea, numărarea sau repetarea cuvintelor.
cauze& factori de risc
toc pare să fie cauzată de o combinație de factori psihologici, biologici și genetici.
factori psihologici
o teorie sugerează că persoanele cu toc asociază anumite obiecte sau situații cu frica și că învață să evite lucrurile de care se tem sau să efectueze ritualuri care ajută la reducerea fricii. O altă teorie sugerează că persoanele cu toc își interpretează greșit gândurile într-o măsură în care sunt amenințate și speriate de ele.
factori biologici
cercetarea cauzelor și efectelor biologice ale TOC a relevat o legătură între toc și anumite substanțe chimice ale creierului sau neurotransmițători, cum ar fi serotonina, dopamina și glutamatul. Serotonina joacă un rol în reglarea dispoziției, agresivității, controlului impulsurilor, somnului, apetitului, temperaturii corpului și durerii.
cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele cu toc par să aibă mai multă activitate decât de obicei în zone ale creierului despre care se crede că sunt implicate în controlul sentimentelor și acțiunilor.
factorii genetici
toc pare să „ruleze în familie.”Se crede că factorii genetici joacă un rol important în tendința de a dezvolta obsesii și compulsii. Studiile de cercetare indică faptul că nu există o genă legată în mod specific de toc. Mai degrabă, se pare că mai multe combinații de gene diferite pot contribui la riscul total de a dezvolta toc.
diagnostic& tratament
persoanele cu toc ar trebui să primească un tratament specific toc de la un terapeut complet calificat. Unele forme de psihoterapie tradițională nu ameliorează simptomele TOC.
tratamentul pentru toc implică în mod ideal o combinație de consiliere (terapia cognitiv-comportamentală este cea mai frecventă) și medicamente (de obicei medicamente antidepresive, uneori medicamente anti-anxietate).
terapia de grup (cu persoane care au preocupări similare) poate ajuta, de asemenea.
în timp ce terapia cognitiv-comportamentală și medicația ajută de obicei la reducerea simptomelor toc, procesul de recuperare, ca și debutul bolii, este gradual și continuu. Continuarea tratamentului, chiar și atunci când simptomele s-au îmbunătățit, poate ajuta la menținerea acestor câștiguri și la prevenirea recidivei. Persoanele care se recuperează de la TOC pot beneficia, de asemenea, de terapie individuală, de grup sau de familie sau de un grup de sprijin.
adaptat la tulburarea obsesiv-compulsivă: Un ghid de informare 2016 Centrul pentru dependenta si Sanatate Mintala
programe și servicii conexe
- tratament la CAMH: acces CAMH
- ajutor pentru familiile din CAMH
- ConnexOntario
- copii Ajutor telefon la 1 800 668-6868