ca răspuns la o economie globală în schimbare, precum și la cerințele de reglementare și ale clienților, gestionarea riscurilor a evoluat de la o funcție reactivă și independentă, la una care este din ce în ce mai conectată la luarea deciziilor strategice, cu propriile standarde și cele mai bune practici în curs de dezvoltare. Pe scurt, gestionarea riscurilor a cunoscut o dezvoltare considerabilă: extinderea domeniului său de aplicare doar de la probleme de credit, de piață și operaționale. Enterprise Risk Management (ERM) este în prezent cea mai avansată iterație a managementului riscurilor și încearcă să îmbunătățească abordările convenționale, luând în considerare nevoile actuale și viitoare.
într-un studiu privind managementul riscului în 2017:
- 19% dintre respondenți au declarat că activitățile lor de gestionare a riscurilor sunt coordonate pe linii specifice de activitate.
- 69% dintre respondenți spun că lipsa de competențe în noile tehnologii emergente & împiedică eficacitatea funcției de risc.
- 59% spun că răspund presiunilor legate de costuri prin alinierea competențelor manageriale și ale angajaților la nevoile în schimbare ale funcției de risc.
- 52% adoptă un model standardizat pentru gestionarea riscului de piață.
aceste constatări indică o funcție de risc care cuprinde o mai mare anvergură și complexitate, cu capacitatea de a juca un rol mai mare în procesele de luare a deciziilor și în operațiunile de zi cu zi ale unei companii. În același timp, nevoia tot mai mare de gestionare a riscurilor este obstrucționată de lipsa de conștientizare la nivel înalt, precum și de lipsa unei cariere definite sau a unei căi de dezvoltare profesională-ambele contribuind la organizațiile care se luptă să îmbunătățească eficacitatea funcției lor de risc.
Iată 4 schimbări fundamentale în gestionarea riscurilor în ultimul deceniu:
1. Creșterea accentului pe imaginea de ansamblu: din ce în ce mai mult, funcția de risc joacă un rol mai mare în C-suite. În timp ce un număr mare de organizații și industrii suferă încă din cauza lipsei unor cadre și procese robuste de gestionare a riscurilor, mulți recunosc că gestionarea riscurilor poate fi utilizată ca un instrument puternic pentru a informa deciziile de afaceri. Gestionarea riscurilor nu mai este văzută doar ca o metodă de a menține organizațiile în siguranță și protejate împotriva daunelor externe, ci o modalitate de a avea, de asemenea, o viziune holistică asupra oportunităților și amenințărilor și a modului în care acestea se aliniază nevoilor și obiectivelor afacerii.
2. Importanța crescândă a cunoștințelor și abilităților multidisciplinare: Managerii de risc au pornit în mod tradițional dintr-un fond financiar sau de audit. Cu toate acestea, în iterația actuală a gestionării riscurilor, profesioniștii cu risc pot proveni dintr-o varietate de domenii și experiență de lucru, fie că este vorba de marketing, vânzări, IT și așa mai departe. Acest lucru se poate dovedi a fi un punct forte pentru cei care doresc să treacă dincolo de o abordare bifată a riscului. Importanța crescândă a funcției de risc face vital ca managerii de risc să înțeleagă nu numai partea de afaceri a lucrurilor, ci și modul în care alte funcții se încadrează în imaginea de ansamblu.
3. Creșterea concentrării pe rezultate: ERM îndepărtează Accentul de la evaluarea probabilităților evenimentelor de risc și a efectelor acestora asupra sistemelor, operațiunilor și proceselor. Acum, se pune un accent mai mare pe relația dintre riscuri și obiectivele organizaționale. În loc să analizăm doar probabilitatea evenimentului, cea mai bună practică este să analizăm modul în care obiectivele vor fi afectate de un eveniment. Prin conectarea riscurilor la rezultate, ERM oferă un ghid pentru factorii de decizie cu privire la care riscurile sunt cele mai importante de abordat și care pot fi plasate ca o prioritate mai mică. În acest fel, puteți crește șansele de a atinge obiectivele stabilite.
4. Riscuri interne și cultură: Managementul Riscului a trecut de la a fi o funcție de outsider; deși managerii de risc trebuie să mențină un anumit nivel de independență și obiectivitate, succesul lor depinde și de cât de bine creează relații și înțeleg diferitele unități de afaceri. Deși a fost utilă evaluarea riscurilor externe pentru o organizație, funcția de risc are, de asemenea, potențialul de a aduce îmbunătățiri proceselor, sistemelor și culturii interne, astfel încât să existe eforturi la nivel de întreprindere pentru anumite rezultate. O cultură conștientă de risc este mult vorbită, dar este adesea un concept evaziv și vag de aplicat. Utilizarea gândirii bazate pe risc vă permite să determinați cele mai bune instrumente și abordări pentru fiecare context sau provocare cu care vă confruntați. Bazându-se pe sfera limitată a funcțiilor de audit și de Conformitate pentru a identifica lacunele, organizațiile vor rămâne blocate doar la un anumit nivel de performanță sau de creștere.
Takeaway
în ultimul deceniu, funcția de gestionare a riscurilor s-a transformat dintr-o disciplină îngustă și limitată într-un domeniu interdisciplinar cu o abordare cuprinzătoare și integrată. Aceasta înseamnă că gestionarea riscurilor nu mai poate fi o funcție integrată. Gestionarea eficientă a riscurilor necesită investiții în timp, bani și talent și o integrare în eforturile organizației către o viziune pe termen lung-un factor care poate reduce disponibilitatea de a investi în primul rând. Cu toate acestea, ne aflăm într-o nouă eră de inovație perturbatoare, răsturnări geopolitice și catastrofe de mediu. Interdependențele economiilor globale înseamnă că nu mai este suficient ca indivizii sau organizațiile individuale să practice o gestionare eficientă a riscurilor. Guvernul, organismele de reglementare și autoritățile din industrie au, de asemenea, rolul lor în avansarea disciplinei, astfel încât sustenabilitatea să poată fi realizată la nivel colectiv, macro.
Aflați mai multe despre cele mai bune practici și standarde de gestionare a riscurilor în cadrul programului nostru pilot de certificare ERM.